Un pic despre publicitate
Spre bucuria voastră, nu e [încă] un articol despre faimă, bani, topuri şi număr de vizitatori. Îi las pe alţii să se mândrească. E o poveste puţin mai lungă, despre BRAT, Trafic.ro şi mai externii Nielsen, Time Warner, New York Times. Pare o poveste bună, aşa că v-o zic şi vouă.
În ţările uşor mai civilizate există nişte companii specializate în măsurarea audienţelor. Vorbim de internet aşa că menţionăm ComScore şi Nielsen/NetRatings. Un fel de BRATul-lor-pentru-internet. Şi, ca la televizor, cifrele date de companiile respective influenţează banii care intră în publicitate pe site-urile audiate. Destul de normal, nu?
Eh, ce se întâmplă când persoanele din spatele site-ului se gândesc că poate ar fi bine să monitorizeze şi ei, cu nişte unelte proprii sau analytice? Din ce spune New York Times, apar nişte diferenţe mari între cifre. Style.com, prezenţa online a revistelor Vogue şi W, a avut 421,000 de vizitatori pe lună conform ComScore şi 497,000 după Nielsen/NetRatings. Condé Nast, proprietarii site-ului, au măsurat în jur de 1,8 milioane de vizitatori pe acelaşi interval.
Ca de obicei, miezul problemei e bine centrat pe bani. Cei care plătesc reclamă plătesc la preţ de ComScore, ceea ce îi dezavantajează în mod clar pe cei de la Condé Nast care trebuie să ţină site-ul pentru toate cele 1.8 miloane de persoane. Dar dacă facem o flotare logică şi vedem cine se mai plânge de statistici mult sub cifrele reale parcă-parcă simţim o conspiraţie: Time Warner, The Financial Times, Forbes, CNN şi New York Times. Şi că tot vorbim de bani, piaţa de publicitate online pe anul 2007 se prognozează a fi în jur de 20 de miliarde de dolari. Creştere spectaculoasă de la cei 9.6 miliarde din 2004. Iar ComScore şi Nielsen/NetRatings sunt cele mai importante companii care determină audienţa site-urilor mari, producătoare de trafic semnificativ. Deci au un cuvânt greu de spus în evoluţia pieţii.
Ziceam mai devreme de BRAT. Întrebare de 100 de puncte şi o excursie la munte: care este organizaţia care determină evoluţia pieţii de publicitate online în România? Ajutor suplimentar: nu trafic.ro. Acela este un contor public, cu hibele lui. Poate cel mult să facă nişte clasamente, şi alea discutabile. Şi, tot ca omologii lor din State, BRAT a emis cifre uşor mai mici decât se preconiza, transmiţând advertiserilor mesajul “mergeţi pe mâna noastră, avem nume şi raportăm mai puţin trafic”.
Ce s-ar fi întâmplat dacă BRAT ar fi scos la interval cifre uşor mai mari?
Nu mă luaţi cu “metoda ştiinţifică”, ştim cu toţii cum sondajele politice ţin cont numai de partidul care le-a plătit. Iar când începi să vorbeşti de “metodologii alese şi cunoscute” în comunicatul oficial înseamnă doar că te-ai forţat puţin până ai găsit coeficientul “corect”. Altfel, Doamne-fereşte şi scuipă-n sân de trei ori, ai fi reuşit să impulsionezi publicitatea online din România. Şi cu aceasta (sau banii rezultaţi), mai tot internetul românesc.
Dar n-o fi BRAT-ul atât de negru, nu?
